Tumorile ovariene benigne
Evoluţia adeseori lentă, mult timp mută clinic este proprie multor tumori ovariene. Din acest motiv este posibil ca unele tumori ovariene îndeosebi cele chistice să atingă dimensiuni mari, chiar « gigante », ajungând la greutăţi de mai multe zeci de kg. Uneori femeia prezintă senzaţie de jenă sau apăsare velviană. Durerile apar în circumstanţele unor complicaţii. Alteori apar semne funcţionale de vecinătate – tulburări micţionale, constipaţie. Pacientele cu tumori ovariene care secretă steroizi sexuali pot să prezinte tulburări menstruale.
La examenul clinic, în stadiul pelvian, tumoarea ovariană apare ca o masă situată lateral de uter, în una din fosele iliace. Formaţiunea nu face corp comun cu uterul -de acesta îl desparte un şanţ de delimitare iar mişcările imprimate uterului nu se transmit tumorii (şi invers). În cazul chisturilor, tumoarea este de obicei rotundă sau ovoidală, cu pereţii netezi si consistenţa elastică. Tumorile solide pot fi rotunde, ovoidale sau boselate, de consistenţă dură. Tumorile benigne (şi cancerele în stadii incipiente ) sunt de regulă mobile. Pot să devină dureroase dacă s-au complicat. Tumorile în stadiul abdominal, voluminoase sau gigante, pot deforma abdomenul. Alteori mărirea de volum a abdomenului se datoreşte ascitei.
In peste o treime din cazuri, fibromul ovarian poate să se complice cu sindromul Demons Meigs (ascită + epanşament pleural). Tumorile gigante (ce depăşesc ombilicul) pot să determine, prin compresie venoasă, varice ale membrelor inferioare şi circulaţie colaterală abdominală. Mai pot determina tulburări respiratorii, prin ascensionarea diafragmului. Tumorile benigne gigante pot să antreneze caşexia (asemenea cancerelor avansate).
Pentru benignitatea unei tumori ovariene pledează unilateralitatea, consistenţa chistică, mobilitatea, fără ca aceste caracteristici să fie patognomonice. In schimb, sunt probabil maligne tumorile bilaterale, solide, fixe, cu suprafaţa neregulată (nodulară mai ales), asociate cu ascita hemoragică. Totuşi există şi tumori benigne bilaterale, sau cancere cu structură chistică. Şi o tumoare ovariană malignă în stadii incipiente este unilaterală, mobilă, iar ascita apare relativ târziu.
Sunt de o reală utilitate pentru diagnostic investigaţiile imagistice: ecografia, tomografia computerizată şi rezonanţa magnetică. Alte investigaţii sunt necesare pentru depistarea unor eventuale complicaţii: urografia, cistoscopia şi rectoscopia. Diagnosticul de certitudine şi excluderea unui eventual cancer presupune efectuarea celioscopiei şi a laparoscopiei.
Celioscopia poate furniza informaţii utile în circumstanţele unor formaţiuni chistice de dimensiuni modeste – diferenţiere de chisturile funcţionale. Dacă tumoarea este de dimensiuni mai mari, multiloculară (posibil chistadenom pseudomucinos), conţine structuri ecodense, zone intens reflectogene (cu mare probabilitate chist dermoid), solidă, laparoscopia apare ca metodă invazivă de primă linie, completată desigur cu extirparea tumorii.
Laparotomia exploratorie reprezintă mijlocul diagnostic esenţial. Permite explorarea directă a tumorii, examenul histopatologic extemporaneu şi tratamentul (ablaţia) tumorii.
Laparotomia reprezintă principalul mijloc de conduită. Se efectuează peroperator examenul histopatologic extemporaneu. În cazul tumorilor benigne la femeile tinere se practică ablaţia tumorii, conservându-se parenchimul ovarian indemn. La femeile aflate spre sfârşitul perioadei de activitate genitală sau în climacteriu este indicată anexectomia.
In urma unei interventii chirurgicale( histerectomie subtotala cu anexectomie bilaterala, apendicectomie) am primit urmatoarul rezultat de la biopsie:
MACRO: 1. Anexa dr.: ovar de 7,5/4,5/5,5 cm cu aspect pseudotumoral, culoare galbui-albicioasa prezentand multiple granulatii galbui pe suprafata. Pe sectiune se evidentiaza un aspect cenusiu-galbui cu o arie centrala de necroza.Salpingele dr.este identificat pe suprafata acestei mase ovariene pseudotumorale, pe alocuri fiind inglobat in aceasta.
2. Anexa stg: ovar de 3,5/1,5/1 cm. Fragment tubar de 2,5 cm lungime.
3. Piesa de rezectie salpingiana: fragment de 4 cm lungime.
4. Uter de 6,5/5,5/3,5 cm.
5. Mucoasa endocervicala: material de chiuretaj endocervical.
6. Apendice de 6,5 cm lungime
MICRO:
1. Anexa dr.: examenul microscopic al masei ovariene dr.evidentiaza un parenchin ovarian ce prezinta un important infiltrat inflamator polimorf alcatuit din limfocite, plasmocite, histiocite, polimorfonucleare neutrofile, dispus difuz, cu realizarea a numeroase focare de abcedare. Procesul inflamator este acompaniat de un marcat edem cat si de focale arii de hemoragie. De asemenea, au fost identificate colonii bacteriene de tip Actinomyces care sunt pozitive la coloratiile speciale PAS si argint-methenamina.
Salpingele dr.prezinta modificari de tip salpingita istmica nodoasa.
2. Anexa stg: ovarul stg prezinta foliculi ovarieni primordiali, chiste foliculare, corpi albicans, un corp galben si un redus edem.
Salpingele stg.prezinta un redus infiltrat limfo-plasmocitar la nivelul corionului, acompaniat de focale arii de hemoragie si de un moderat edem.
3. Piesa de rezectie salpingiana: fragment tubar cu un moderat infiltrat limfo-plasmocitar la nivelul corionului faldurilor tubare, acompaniat de un moderat proces de fibroza la acest nivel. Pe suprafata seroasa salpingiana se evidsnetiaza un material fibrino-hemato-leucocitar.
4. Uter: endometru este in faza proliferativa, Miometrul este de aspect obisnuit, fara particularitate.
5. Mucoasa endocervicala: materialul examinat este reprezentat de rare fragmente de mucoasa endocervicala, unele cu metaplazie scuamoasa.
6. Apendicele prezinta modificari de tip apendicita cronica fibro-obliteranta. Pe suprafata seroasa se evidentiaza aderente peritoneale.
Absenta semnelor histologice de malignitate in ansamblul sectiunilor analizate.
CONCLUZIE: Actinomicoza tubo-ovariana dr. Absenta semnelor histologice de
malignitate in sectiunile analizate.
Va rog sa imi “traduceti” ce inseamna toate acestea..
Va multumesc.