Tuberculoza stomacului este o boală foarte rar întâlnită în practica medicală. Este de regulă secundară tuberculozei pulmonare.
Este atât de rar întâlnită deoarece conţinutul gastric acid distruge bacilul, mucoasa gastrică reprezintă o barieră în calea germenilor, în pereţii stomacului există în mod natural foarte puţin ganglioni limfatici, iar conţinutul gastric este evacuat relativ repede.
Se descriu cinci căi prin care bacilul Koch pătrunde în peretele stomacului: invazia directă a mucoasei, invazia pe cale sangvină, limfatică (mai greu datorită numărului redus de limfatice în perete), prin extensia directă din aproape în aproape sau prin suprainfectarea, grefarea bacililor pe leziuni ulcerative sau tumorale preexistente.
Uneori tuberculoza gastrică evoluează fără a produce simptome, iar alteori pacienţii manifestă dureri epigastrice similare celor din ulcer, vărsături, scădere în greutate, oboseală neexplicabilă, subfebrilitate, hemoragie digestivă exteriorizată prin hematemeză şi/sau melenă.
Leziunile TBC de tip ulcerativ apar în 80% din cazuri şi sunt de obicei localizate la nivelul micii curburi a stomacului.
Endoscopia reprezintă mijlocul investigaţional cel mai preţios în confirmarea diagnosticului.
Diagnosticul pozitiv de tuberculoză gastrică se pune pe baza semnelor clinice, rezultatelor radioscopiei şi endoscopiei gastrice, existenţei în antecedentele patologice personale a unei infecţii tuberculoase în altă regiune decât stomacul, IDR la tuberculină intens pozitiv.
Confirmarea se obţine prin identificarea bacilului Koch în lichidul de spălătură gastrică sau prin recoltarea de fragmente prin biopsie şi supunerea lor la un examen histopatologic.
Tuberculoza gastrică beneficiază la început de un tratament medical ce include regimul igieno-dietetic şi medicamente chimioterapice tuberculicide sau tuber-culostatice (rifampicina, izoniazida, etambutol) conform unei anumite scheme.
Dacă nu se obţin rezultate favorabile se va recurge la tratamentul chirugical.