Tratament reumatism articular acut

Bolnavul care prezintă simptomele unui reumatism articular acut trebuie internat imediat în spital.
Reumatismul articular acut trebuie considerat ca o urgenţă medicală.
Tratamentul reumatismului articular acut constă în măsuri igienico-dietetice şi tratament medicamentos care are două componente: tratament antiinfecţios şi tratament antiinflamator.

Măsuri igienico-dietetice constau în repaus la pat, timp de 3-4 săptămâni (la nevoie, o perioadă de timp mai lungă) şi dintr-o dietă de cruţare; în perioada febrilă se recomandă un regim lacto-făinos. La scurt timp, se poate adăuga carnea (sub formă de rasol sau perişoare), brânza proaspătă, ouăle fierte moi şi legumele (fasole verde, dovlecei, cartofi, morcovi) sub formă de supe creme sau soteuri. Se recomandă de asemenea sucuri de fructe, pentru conţinutul lor bogat în vitamine.

Tratamentul antiinfecţios are menirea să distrugă toţi streptococii hemolitici, întrucât persistenţa acestora poate întreţine verigile patogenice care au contribuit la declanşarea bolii.
Se administrează penicilină cristalină, câte 300.000-400.000 u.i. la 6 ore (deci 1.200.000-1.600.000/24 ore) timp de 10 zile.

Tratamentul antiinflamator constă în administrarea de preparate cortizonice şi salicilice; primele sunt necesare mai ales în cazul copilului, cu atingere cardiacă sigură sau probabilă, pe când salicilicele pot fi folosite în cazul adultului, fără cardită reumatismală.

Corticoterapia constituie deci principalul mijloc terapeutic, prin care combatem inflamaţia acută reumatismală, indiferent de localizarea acesteia: cord, articulaţii etc. La nivelul cordului, pericardita este influenţată rapid, lichidul pericardic resorbindu-se în scurt timp; inflamaţia miocardului de asemenea regresează rapid. Endocardita poate fi influenţată în sens favorabil (oprirea evoluţiei către retracţii cicatriceale şi stenoze valvulare) cu condiţia ca tratamentul antiinflamator să fie precoce şi energic; dacă nu sunt îndeplinite aceste două condiţii, nu poate fi evitată apariţia valvulopatiilor.

Tratamentul cu preparate salicilice constă în administrarea de aspirină, cu doze ceva mai mici, ca tratament de întreţinere. Tratamentul cu aspirină se efectuează în continuare, tratamentului cortizonic, în cazul bolnavilor cu cardită, sau poate fi administrat în exclusivitate, de la început, în cazul bolnavilor fără cardită. Tratamentul antiinflamator (corticosalicilic sau salicilic) este administrat pe o perioadă de cel puţin 3 luni de zile.

Datorită tratamentului antiiinflamator, suferinţele bolnavilor sau rapid curmate, tumefacţiile şi durerile articulare diminuă în intensitate, până la dispariţie, în câteva zile (maximum 10-12 zile), febra dispare, revine starea de bine, probele biologice tind să se normalizeze.