Ne vom referi la nevralgia sciatică comună, produsă de hernia de disc lombară şi nu la cauzele rare şi severe, care pot determina aşa-zisa nevralgie sciatică simptomatică.
O primă măsură terapeutică – şi poate cea mai importantă – este repausul pe un pat tare. Este foarte important ca repausul să fie instituit imediat ce apare durerea lombară, chiar înaintea iradierii pe traiectul sciaticului; este posibil ca protruzia discală (împingerea înainte a discului)să fie oprită în acest stadiu, fără a se produce hernia de disc propriu-zisă.
Chiar când este vorba de o nevralgie sciatică constituită, repausul la pat este util, întrucât combate durerea şi favorizează relaxarea musculaturii şi revenirea către sediul normal a fragmentului de nucleu pulpos herniat.
Căldura locală (perna electrică, un sac de nisip încălzit) are un efect decontracturant şi antialgic semnificativ.
Fizioterapia (curenţii diadinamici, ultrasunetele, ionizări cu calciu sau cu novocaină etc) şi laseroterapia locală pot fi utile, cu condiţia ca pentru efectuarea ei bolnavul să nu facă un efort deosebit, care să fie alcătuită din deplasări obositoare, în condiţii climatice deosebite, adeseori nefavorabile (de exemplu frig, umezeală). Recomandăm fizioterapie bolnavilor spitalizaţi şi mai puţin celor ambulatori.
Tratamentul medicamentos, recomandat de medic, constă în administrarea unor substanţe cu efect antiinflamator şi antialgic; în formele uşoare de nevralgie este suficientă aspirina; se poate recurge, însă, la Paduden, la Indometacin sau Diclofenac sau Ketoprofen, oral sau injectabil, în cazul în care nu există contraindicaţii. In formele cu dureri mari poate fi justificată corticoterapia; se administrează Prednison, 30-40 mg/zi, timp de 10-14 zile.
Un mijloc terapeutic eficace îl constituie infiltraţiile cu preparate cortizonice şi xilină, efectuate de medicul reumatolog.