În timpul crizelor acute de gută, durerile sunt violente, insurmontabile. De aceea trebuie instituit cu promptitudine un tratament eficace.
Medicamentul de elecţie, pe care îl administrează medicul căruia i se adresează bolnavul, este colchicina (utilă şi în alte reumatisme inflamatorii). Deşi folosită de mai multe sute de ani, colchicina îşi păstrează şi astăzi indicaţia şi utilitatea în tratamentul crizelor acute de gută.
In cazul în care colchicina nu este bine tolerată (unii bolnavi pot prezenta diaree), se recurge la indometacin sau alt AINS, în doze mari, cu ameliorarea suferinţei bolnavului în 24-48 de ore.
Prin medicamentele de mai sus se pot rezolva crizele acute de gută, prin combaterea inflamaţiei articulare ce le caracterizează, dar fondul metabolic nu este influenţat.
Avem la îndemână (pe lângă altele) două medicamente cu ajutorul cărora influenţăm în sens favorabil acest fond metabolic, caracterizat prin hiperuricemie: probenecidul şi allopurinolul. Favorizează eliminarea urinară.
Allopurinolul împiedică sinteza acidului uric prin inhibiţia unei enzime.
Ambele medicamente trebuie administrate timp îndelungat. Prin normalizarea concentraţiei acidului uric se împiedică atât repetarea crizelor acute de gută, cât şi instalarea manifestărilor cronice.