Testele screenning se folosesc pentru a confirma diagnosticul clinic şi a stabili gradul extinderii afectării vasculare. Ele sunt reprezentate de măsurarea TA, teste de efort şi teste folosite pentru stabilirea tipului (pattern-ului) şi rapidităţii (velocităţii) circulaţiei.
Măsurarea tensiunii arteriale a extremităţilor se determină atât pentru evidenţierea creşterilor (hipertensiune arterială – HTA) cât şi a scăderilor (hipotensiune arterială – h TA) acesteia. Ocluzia arterială acută şi cronică produce hipo-tensiune regională şi orice intervenţie terapeutică dezobstruantă trebuie să se reflecte într-o creştere a presiunii sub locul obstrucţiei. Deoarece determinarea obişnuită auscultatorie a TA nu este posibilă sub locul obstrucţiei se utilizează în acest scop fluxometria Doppler cu undă continuă şi diferite tipuri de pletismografie.
Testele de efort au la bază principii similare testelor de efort utilizate pentru stabilirea performanţei cardiace. Se foloseşte mersul pe covor rulant cu o viteză de 2,5-3,5 Km/oră la o înclinare de 10-12 grade, timp de 5 minute. Dacă claudicaţia nu apare, bolnavul este considerat ca având simptomatologie uşoară, fără necesitate de intervenţie dezobstruantă. Apariţia clau-dicaţiei intermitente după mai puţin de 1 minut indică stenoză severă şi nevoie absolută de intervenţie chirurgicală.
Tomografie computerizată s-a impus îndeosebi ca explorare ne-invazivă imagistică pentru evaluarea anevrismelor și a disecției de aortă, mai ales pentru localizările toraco-abdominale, care sunt mai greu accesibile examenelor ultrasonografice.