O primă măsură terapeutică – şi poate cea mai importantă – este repausul pe un pat tare. Este foarte important ca repausul să fie instituit imediat ce apare durerea lombară, chiar înaintea iradierii pe traiectul sciaticului; este posibil ca protruzia discală (împingerea înainte a discului)să fie oprită în acest stadiu, fără a se produce hernia de disc propriu-zisă.

Chiar când este vorba de o nevralgie sciatică constituită, repausul la pat este util, întrucât combate durerea şi favorizează relaxarea musculaturii şi revenirea către sediul normal a fragmentului de nucleu pulpos herniat.
Căldura locală (perna electrică, un sac de nisip încălzit) are un efect decontracturant şi antialgic semnificativ.
Fizioterapia (curenţii diadinamici, ultrasunetele, ionizări cu calciu sau cu novocaină etc) şi laseroterapia locală pot fi utile, cu condiţia ca pentru efectuarea ei bolnavul să nu facă un efort deosebit, care să fie alcătuită din deplasări obositoare, în condiţii climatice deosebite, adeseori nefavorabile (de exemplu frig, umezeală). Recomandăm fizioterapie bolnavilor spitalizaţi şi mai puţin celor ambulatori.

Tratamentul medicamentos, recomandat de medic, constă în administrarea unor substanţe cu efect antiinflamator şi antialgic; în formele uşoare de nevralgie este suficientă aspirina; se poate recurge, însă, la Paduden, la Indometacin sau Diclofenac sau Ketoprofen, oral sau injectabil, în cazul în care nu există contraindicaţii. In formele cu dureri mari poate fi justificată corticoterapia; se administrează Prednison, 30-40 mg/zi, timp de 10-14 zile.

Un mijloc terapeutic eficace îl constituie infiltraţiile cu preparate cortizonice şi xilină, efectuate de medicul reumatolog.

După câteva zile de durere lombară pură, mai ales când bolnavii nu consultă medicul şi păstrează repausul la pat recomandat de acesta, apare durerea iradiată pe traiectul nervului sciatic, adică durerea care porneşte din regiunea lombară, fie dreapta, fie stânga, coboară în regiunea fesieră, apoi pe coapsă şi gambă până în laba piciorului.
Durerile sunt însoţite de parestezii: amorţeli şi furnicături în teritoriile rădăcinii nervoase afectate.

în cazul unor bolnavi durerea iradiază pe faţa posterioară externă a coapsei, pe faţa externă a gambei, pe faţa dorsală a piciorului către degetul mare (numit haluce). în cazul acestor bolnavi este afectată rădăcina Ls a nervului sciatic.

La alţii durerea iradiază pe faţa posterioară externă a coapsei, pe faţa posterioară a gambei şi pe faţa dorsală a piciorului către degetul mic (degetul V). În acest caz vorbim de nevralgia sciatică şi întrucât este interesată prima rădăcină sacrată, care, împreună cu ultima rădăcină lombară (Ls), formează nervul sciatic.

Durerea uneori este prezentă pe întregul traiect al nervului sciatic; alteori, lipseşte durerea lombară şi este prezentă numai cea de la nivelul gambei, generând confuzii cu alte boli, cum ar fi arterita obliterantă. Medicul însă poate preciza diagnosticul întrucât pentru a se putea afirma diagnosticul de arterită obliterantă nu este suficientă durerea în regiunea gambieră, ci sunt necesare şi alte modificări patologice, cea mai importantă fiind scăderea pulsatilităţii arterelor şi diminuarea indicilor oscilometrici.

Nevralgia sciatică se manifestă în special prin dureri pe traiectul sciaticului, la nivelul unuia dintre membrele inferioare şi prin dureri în regiunea lombară. De aceea, denumirea de lombosciatică este absolut justificată.

Unii bolnavi se plâng de dureri intense în regiunea lombară, dureri care îi pot imobiliza; această suferinţă este numită lombalgie acută sau lumbago acut.
Alţii, în sfârşit, au dureri de mică intensitate, dar de lungă durată, în regiunea lombară. Medicul diagnostichează o lombalgie cronică.

Cauze

Unii dintre bolnavi nu reuşesc să identifice un factor declanşator al crizei de lombosciatică; alţii însă fac legătura între durerile pe care le au şi ridicarea unei greutăţi, un traumatism, o cădere, o răsucire, un efort de redresare (după un pas greşit), o expunere la frig.
Nevralgia sciatică este mai frecventă la sexul masculin şi poate apărea la orice vârstă, cu incidenţa maximă între 30 şi 50 de ani.
Mulţi dintre bolnavii care se plâng de nevralgie sciatică au mai prezentat în trecut fie crize similare, fie crize de lumbago acut sau au avut o lombalgie cronică.

Simptome nevralgie sciatica

Tratament nevralgie sciatica