Stenoza mitrala
Reprezintă leziunea valvei mitrale cu constituirea unui obstacol în calea fluxului sanguin dinspre atriul stâng spre ventriculul stâng în timpul diastolei ventriculare, având drept urmare acumularea sângelui în atriul stâng cu dilatarea sa, hipertensiune pulmonară şi, în final, insuficienţă cardiacă dreaptă.
Stenoza mitrală poate fi congenitală (copilul se naşte cu ea) sau dobândită, cel mai adesea de cauză reumatismală.
Reumatismul articular acut (RAA) sau, mai exact, cardita reumatismală produce următoarele modificări la nivelul valvulei mitrale: îngroşarea, fibrozarea şi “sudura” membranelor (foiţelor) valvulare, îngroşarea şi strâmtorarea celorlalte componente anatomice subval-vulare.
Sângele din atriul stâng va fi forţat să treacă înspre ventriculul stâng printr-un veritabil „tunel semirigid”. Evident că această modificare patologică va face ca o cantitate mai mică de sânge să poată traversa orificiul atrio-ventricular stâng în cursul diastolei.
Cu toate modificările instalate, valva îşi păstrează un grad mai mare sau mai mic de mobilitate care cu timpul, datorită depunerilor locale de calciu, se va reduce şi mai mult.
Stenoza mitrală se întâlnește mai frecvent la sexul feminin, pacientul putând rămâne asimptomatic o lungă perioadă de timp.
Atunci când se instalează tabloul clinic, principalele simptome acuzate de bolnav sunt:
- dispneea (dificultatea în respirație), la eforturi fizice importante, moderate sau chiar în repaus, în funcție de severitatea stenozei; acesta se explică prin creșterea frecvenței cardiace în timpul efortului, cu scurtarea consecutivă a duratei diastolei ventriculare (care reprezintă de fapt scurtarea perioadei de umplere ventriculară stângă), ducând la creșterea presiunii în atriul stâng și stază sanguin în circulația pulmonară, deoarece se știe că venele pulmonare se varsă în atriul stâng;
- hemoptizia (eliminarea prin tuse a unei expectorații cu conținut sanguinolent) prin ruperea venelor bronșice dilatate datorită efortului de tuse sau eliminarea unei spute spumoase, aerate, rozate caracteristică edemului pulmonar acut;
- semne clinice datorate migrării trombilor (cheagurilor) din atriul stâng și inclavării (fixării) lor în diferite teritorii vasculare cum ar fi: arterele cerebrale (manifestate prin tulburări neurologice), arterele care irigă tubul digestiv (manifestate prin dureri abdominale) arterele membrelor inferioare (manifestate prin dureri în membrul inferior cauzate de mersul pe jos și care cedează în repaus), arterele coronare (manifestate prin dureri cu caracter anginos)
- palpitatiile (bătăi frecvente și puternice ale inimii, resimțite de către pacientul însuși)
- tuse exacerbată de efortul fizic.
Pacienții cu stenoză mitrală, mai ales femeile, au un aspect al feței caracteristic denumit facies mitral. Ei prezintă o colorație vineție (cianoză) în regiunea pomeților și buzelor. În fazele avansate de boală, atunci când s-a instalat deja insuficiența cardiacă dreaptă, la inspecție se pot observa venele jugulare dilatate, turgescente, iar în regiunea epigastrică (imediat sub stern) se observă pulsații ale ventricului drept (semnul Harzer).
Complicațiile cele mai frecvente ce pot apare la bolnavii cu stenoză mitrală sunt: fibrilația atrială, emboliile arteriale și endocardita infecțioasă.
La bolnavii cu stenoză mitrală fără manifestări clinice (asimptomatici) nu se instituie tratament medicamentos.
Indicăm restricția de sare în alimentație, iar în cazul unor intervenții chirurgicale sângerânde asupra unor focare infecțioase.
se poate opera dar sanse sunt de a mai putea lucra
depinde.a lucra unde sau la ce ?