Termenul medical „carenţă” indică insuficienţa sau chiar absenţa din organism a unor elemente indispensabile metabolismului.
În cazul de faţă nu este vorba de o carenţă prin aport alimentar insuficient, ci de o carenţă printr-o deficienţă de utilizare, o adevărată sechelă metabolică. Acest sindrom carenţial reprezintă una din obiecţiile majore aduse operaţiei de rezecţie gastrică. Se materializează prin deficit ponderal, anemie, carenţă vitaminică şi minerală. Prin tăierea unei porţiuni din stomac (rezecţia gastrică) este bineînţeles perturbată fiziologia tractului gastrointestinal, cu repercusiuni asupra digestiei şi absorbţiei intestinale, mai intense sau mai moderate în funcţie de mărimea porţiunii rezecate şi de capacitatea de adaptare a intestinului.
La unii pacienţi, organismul reuşeşte să compenseze cu succes tulburările instalate, astfel că ele devin manifeste clinic după un timp îndelungat când se află deja într-un stadiu avansat şi poate ireversibil.
20-40% dintre bolnavii cu ulcer operaţi nu mai pot reveni la greutatea normală vârstei şi taliei sau chiar continuă să piardă în greutate.
Cauzele deficitului ponderal sunt multiple.
Au fost incriminate:
- regimul alimentar deficitar prin senzaţia precoce de saţietate ca urmare a reducerii capacităţii de rezervor a stomacului, teama de alimentare datorită sindromului de dumping şi de ansă aferentă, intoleranţa la produse lactate şi pierderea apetitului
- reducerea capacităţii de rezervor a stomacului cu evacuarea rapidă a conţinutului stomacului nepreparat adecvat în scopul digestiei enzimatice şi absorbţiei
- scurt-circuitarea (ocolirea) duodenului din tranzitul digestiv normal prin suturarea (coaserea) porţiunii care mai rămâne din stomac la jejun.