Caracteristica bolii este slăbiciunea musculară, care interesează acea parte a musculaturii membrelor din vecinătatea trunchiului, numită musculatura proximală. Ca urmare a acestei determinări, aceşti bolnavi întâmpină dificultăţi în urcatul şi coborâtul scărilor, în flexia coapselor pe abdomen, în ridicarea braţelor şi a diferitelor obiecte, în pieptănat, iar în formele grave, ridicarea capului de pe pernă sau în menţinerea corpului în poziţie ridicată.
În fazele tardive este afectată şi musculatura situată la distanţă de trunchi (musculatura distală). Pot apare şi tulburări de înghiţire (disfagie). Un alt simptom întâlnit frecvent, dar nu atât de caracteristic, este durerea musculară, uneori atât de intensă, încât bolnavul nici măcar nu suportă atingerea.
Tulburările în activitatea plămânilor şi a inimii nu sunt o raritate. Manifestările tegumentare din cadrul dermatomiozitei constau în apariţia unei erupţii roşiatică, în special pe faţă (însoţită de un edem periorbitar violaceu-liliachiu, pe tegumentele scalpului, pe decolteu, pe gât şi umeri, şi din mici pete proeminente de culoare roşu-violet, pe faţa dorsală a articulaţiilor mâinilor (nodulii Gottron), exfolierea mâinilor care seamănă cu mâinile unei spălătorese, şi calcificări, uneori extinse, la nivelul ţesuturilor moi.