În forma ei tipică şi necomplicată, gripa evoluează cu febră mare (peste 39° C), stare generală mult alterată, dureri musculare şi articulare difuze (curbatură), cefalee, pierderea poftei de mâncare şi de fumat, alterarea gustului (orice mâncare, chiar şi apa sunt receptate ca şi cum ar mesteca hârtie) şi – în mod particular, dureri în spatele ochilor, în orbite; se adaugă o stare de slăbiciune şi, uneori, manifestări digestive (greaţă, vomă, chiar şi diaree).Manifestările respiratorii pot lipsi total ori sunt minore (tuse seacă, strănut).
Deci, contrar părerii generale, gripa este în primul rând o boală generală cu transmitere respiratorie. Din păcate se abuzează de titulatura de gripă pentru tot felul de infecţii respiratorii virale (sau cu alţi agenţi patogeni nebacterieni), creând multă confuzie.
Evoluţia bolii este scurtă; după 4-5 zile febra scade relativ brusc (putând păstra o coadă de subfebrilitate în jurul a 37,2-37,5° C) şi starea generală se ameliorează, durerile dispar, reapare pofta de mâncare şi de joacă. După boală, pacientul păstrează îndelungat imunitate pentru tipul de virus în cauză (pentru zeci de ani), dar nu şi pentru alte tipuri de virus – astfel că se poate reîmbolnăvi în sezonul următor, cu un virus modificat.
Există forme clinice diferite, de la infecţii inaparente (deobicei în afara epidemiilor) la forme uşoare (necaracteristice şi greu de identificat, posibil a fi confundate cu alte viroze) până la forme toxice, severe – chiar fulminante, soldate cu moartea pacientului.
Formele clinice descrise pot oricând deveni şi mai severe prin complicaţii.În literatura medicală sunt descrise tot felul de complicaţii datorate virusului gripal:
- complicaţii respiratorii (laringite, traheo-bronşite, pneumonii virale, şi, cu gravitate deosebită, pneumonii edematoase şi pneumonii hemoragice)
- complicaţii cardiovasculare (miocardite, pericardite seroase, colaps circulator, insuficienţă cardiacă congestiva, edem pulmonar cardiogen)
- complicaţii nervoase (nevrite, poliradiculo-nevrite – manifestate prin scăderea capacităţii motorii până la paralizii, encefalite, mai rar meningite)
- prin suprainfecţii bacteriene (sinuzite, otite, bronhopneumonii şi altele).
Diagnostic
Diagnosticul este uşor în plină epidemie şi dificil între epidemii – când trebuie să se efectueze investigaţii speciale de laborator pentru confirmarea prezenţei virusului gripal la pacient (confirmarea virusologică nu mai este necesară în sezon epidemic, când sunt suficiente celelalte argumente epidemiologice).În mod obişnuit pe lângă datele clinice descrise vor fi luate în considerare şi datele oferite de investigaţia hematologică, bacteriologică şi radiologică, toate având de multe ori valoarea de a infirma alte boli asemănătoare (pneumonii şi alte infecţii febrile severe).
Tratament gripa
Vaccinul antigripal
Sfaturi pentru bolnavii de gripa