Reumatismul articular acut
Reumatismul articular acut este forma cea mai frecvent întâlnită de reumatism inflamator acut, dar, în prezent, datorită strategiilor de profilaxie aplicate cu hotărâre în recut, ne întâlnim mult mai rar cu el. In alte ţări este cunoscut sub alte denumiri: boala Bouillaud (în Franţa), febra reumatică (în Anglia).
Reumatismul articular acut afectează în primul rând copii şi urmează unei infecţii streptococice a amigdalelor, manifestându-se prin inflamaţia succesivă a mai multor aruculaţii; durează câteva săptămâni sau luni şi are mare tendinţă la recidive; atingerea articulară se vindecă fără sechele, dar cea cardiacă poate să lase urme de mare gravitate.
Reumatismul articular a fost considerat multă vreme ca un adevărat flagel pentru sănătatea publică, ţinând seama de aceste atingeri cardiace, pe care le determină, de leziunile valvelor inimii, cu care se soldează puseele acute. Aceste leziuni valvulare îi pot transforma pe bolnavii respectivi în invalizi, la vârstă tânără. Astăzi ştim mai multe lucruri despre reumatismul articular acut, despre cauzele sale, despre modul de prevenire şi de combatere, aşa încât există reale perspective ca această boală să fie eradicată.
Cum se manifesta reumatismul articular acut
Trebuie reamintit faptul că reumatismul articular acut apare cu incidenţă maximă la copil, adolescent şi adult tânăr, între 5 şi 25 de ani.
Majoritatea bolnavilor prezintă cu 10-20 de zile înaintea apariţiei bolii, o durere în gât şi stare febrilă, determinate de o amigdalită acută sau de o infectie a gâtului (care se poate manifesta chiar la bolnavii cărora li s-a practicat o amigdalectomie); această infecţie în gât, numită angină face ca fundul gâtului să fie roşu (în acest caz vorbim de angina eritematoasă) sau, pe fondul roşu să prezinte puncte albicioase (angina eritematopultacee). Angina acută, considerată ca banală, poate să nu fie observată, dar când bolnavul merge mai târziu la medic pentru manifestările reumatismului articular acut şi este întrebat, îşi poate aminti de acest episod infecţios banal.
După 10-20 de zile de la angina amintită, copilul sau tânărul în cauză prezintă febră, paloare, transpiraţii abundente; el este astenic, slăbit, fără putere, solicitând repausul la pat, mai ales datorită faptului că în scurt timp apar manifestările articulare ale bolii; procesul articular inflamator, cu caracteristicile amintite (tumefacţie, căldură locală, roşeaţă, durere şi impotenţă funcţională) şi cu afectarea în primul rând a articulaţiilor mari: genunchii, umerii, gleznele etc. Articulaţiile afectate sunt extrem de dureroase: copilul este imobilizat la pat şi se fereşte de mişcări şi chiar de atingeri.
Durata unei inflamaţii articulare este de scurtă durată. După câteva zile, ea dispare brusc, fiind interesată o altă articulaţie. Dacă, spre exemplu, a fost afectat un genunchi, după câteva zile acesta recapătă un aspect normal, dar se inflamează fie celălalt genunchi, fie umărul sau pumnul.
Bolnavul cu atingere cardiacă poate prezenta dureri în regiunea inimii, respiraţie grea, puls neregulat şi rapid.
Pot fi afectate una sau mai multe din componentele cordului.
Tratament pentru reumatismul articular acut