Pleurezia cunoscută sub acest nume este acea pleurezie ce evoluează concomitent şi în vecinătatea unei pneumonii, deobicei francă lobară (extinderea procesului inflamator pneumonie până în vecinătatea imediată a pleurei antrenează şi inflamaţia satelită a pleurei şi, uneori şi apariţia exsudatului pleural).
Germenul cel mai des implicat este pneumococul dar este posibilă implicarea şi a altor germeni mai rari.
Cazurile de pneumonie cu junghi inspirator sunt tocmai acelea în care este afectată şi pleura adiacentă.
Dintre acestea, doar o parte vor evolua în continuare cu apariţia de lichid inflamator liber în cavitatea pleurală.
În multe cazuri intensitatea manifestărilor pneumoniei sunt estompate, astfel că semnele proprii pleureziei se instalează pe primul plan.În aceste cazuri pleurezia pare a fi primară. Chiar şi la consultul medical, prezenţa semnelor auscultatorii de pleurezie le pot masca pe cele ale pneumoniei de dedesubt, astfel că numai investigaţia radiologică reuşeşte să pună diagnosticul real de pleurezie satelită pneumoniei.
Mecanismul infecţios fiind comun, în foarte multe cazuri analiza lichidului pleural poate elucida cauza ambelor procese- identitatea şi sensibilitatea germenului în cauză
Deşi tratamentul va fi acelaşi, procesul pneumonic şi cel pleural pot să nu se remită în acelaşi timp; uneori pneumonia se remite mai rapid, alteori lichidul pleural se retrage mai devreme.
În absenţa tratamentului adecvat, astfel de pleurezii pot evolua trenant, cu riscul alipirii cicatriciale a foiţelor pleurale în zona bazală
(zonă denumită sinus costo-diafragmatic).