Persistenţa de uracă se leagă de coborârea insuficientă a vezicii în cursul dezvoltării embrionare.
In timpul vieţii embrionare alantoida conectează sinusul urogenital cu ombilicul.
Obliterarea ulterioară a alantoidei produce un cordon fibros (uraca) care leagă domul vezical de ombilic. Persistenţele întregului tract fac ca urina să dreneze permanent la nivelul ombilicului încă de la naştere. Dacă numai partea terminală a tractului se fibrozează, se poate forma un chist în partea inferioară a abdomenului care se poate infecta sau se poate transforma malign (adenocarcinom).
Tratamentul constă în excizia simplă sau largă (în caz de malignizare).