Ischemia mezenterică (intestinală) acută poate fi ocluzivă sau non-ocluzivă. Ocluzia poate să rezulte din tromboză sau embolie arterială la nivelul arterei celiace sau mezenterice superioare sau din ocluzia venelor corespunzătoare. Emboliile au origine în cord iar tromboza se asociază cu leziuni aterosclerotice preexistente sau stări circulatorii cu debit redus şi risc de hipercoagulabilitate.
Tromboza venoasă este mai frecventă în cursul administrării contraceptivelor sau al insuficienţei cardiace congestive severe. Ischemia mezenterică non-ocluzivă este frecventă (50% din cazuri) şi explicată prin vasoconstricţie, generată sau favorizată de hipertensiune arterială, aritmii, insuficienţă cardiacă, deshidratare, toxicitate digitalică, endotoxemie.
Manifestările clinice principale sunt durerea abdominală severă, la început colicativă şi periombilicală apoi difuză şi continuă. Anorexia, vărsăturile şi diareea sau constipaţia lipesc rareori. La examenul fizic, abdomenul apare destins şi sensibil la palpare cu zgomote intenstinale mai curând prezente şi normale. Hemoragia digestivă este mai curând ocultă decât de tip enteroragic. Semnele clinice de peritonită, de stare septică sau de şoc apar târziu, când examenul radiologic pe gol poate arăta imagini hidro aerice şi opacitate abdominală difuză iar examinare baritată a intestinului subţire dilatare nespecifică, reducerea motilităţii şi pliuri mucoase grave (produse de edemul şi hemoragia submucoasei).
Tratamentul de urgenţă al ischemiei mezenterice acute este diferenţiat pentru embolie, tromboză şi non-obstrucţie. Pentru suspiciunea de embolie mezenterică se recurge la angiografie mezenterică urmată de embolectomie arterială cu şanse de recuperare completă, dacă s-a efectuat înainte de apariţia necrozei şi gangrenei ischemice. Constatarea infarctizării şi a necrozei transmurale în cursul laparotomiei cu intenţie de embolectomie modifică intenţia iniţială şi o transformă în rezecţie.
Tot rezecţie a segmentului afectat se poate realiza și în cazurile de tromboză arterială sau venoasă. Bolnavii cu ischemie non-ocluzivă sunt adeseori tratați cu vasodilatatoare (papaverină) și corectarea condițiilor cauzale, dacă leziunile nu au ajuns la necroză și gangrenă, mai ales că aceșți bolnavi prezintă în general, un risc chirurgical ridicat la vârstă înaintată, deshidratare, comorbiditate severă etc.).