Gastrita eroziva si hemoragica


Această formă de gastrită este descoperită de obicei la marii consumatori de etanol, la persoanele supuse timp îndelungat unui stress psihic intens şi la pacienţii aflaţi sub tratament cu antiinflamatorii nesteroidiene (Aspirină, Ibuprofen etc.) pentru alte afecţiuni.
Gastrita erozivă este adeseori asimptomatică. La pacienţii cu simptome, acestea constau în dureri epigastrice (etajul superior al abdomenului, în jurul liniei mediane, sub limita inferioară a sternului), greţuri şi vărsături.

De regulă nu există sângerări semnificative vizibile, cu sângerări „oculte” în cantitate mică, care, după o perioadă de timp duc la instalarea unei anemii prin carenţă de fier.
O altă cauză, dar mult mai rară, a gastritei erozive este ingestia accidentală de substanţe caustice.
Leziunile mucoasei stomacului evidenţiate la examenul endoscopic sunt superficiale.

Rareori gastrita erozivă se poate complica cu o hemoragie digestivă superioară manifestată prin vărsături cu aspect de zaţ de cafea (hematemeză) şi prin melenă (emisia unor scaune negre, lucioase „ca păcura”.)
Antiinflamatoriile nesteroidiene AINS (Aspirina, Indometacinul, Ibuprofenul, Ketoprofenul, Fenilbutazona, Piroxicamul) folosite în tratamentul cronic al reumatismului exercită o acţiune agresivă prin reducerea secreţiei de mucus protector, atacă direct şi „omoară” celulele mucoasei gastrice.

În cazul apariţiei unei gastrite medicamentoase, se recomandă înlocuirea AINS menţionate mai sus cu un alt grup de antiinflamatorii — inhibitorii de COX2 (Rofecoxib) sau administrarea totuşi a Aspirinei tamponate care se va înghiţi după ce pacientul a servit masa, de preferinţă dizolvată în apă rece.

Deoarece s-a constatat că gastrita a apărut la pacienţii care consumau mai mult de 1 gram de Aspirină pe zi, se recomandă reducerea dozei până se atinge cea mai mică doză eficace în afecţiunea respectivă. Apariţia manifestărilor clinice impune oprirea tratamentului cu AINS şi introducerea medicamentelor antiacide — Sucralfat 1 gram de 4 ori pe zi şi antisecretorii de tipul blocanţilor de receptori H2 (Cimetidină 400 mg, Ranitidină 150 mg, Famotidină 20 mg, toate de 2 ori pe zi) sau de tipul inhibitorilor pompei de protoni. (Omeprazol 20 mg într-o priză zilnică)

Ca medicaţie împotriva durerilor de diverse cauze la pacienţii care au dezvoltat gastrită medicamentoasă se vor recomanda Algocalmin, Paracetamol şi Piafen.
Gastrita de stres face şi ea parte din grupul gastritelor erozive şi hemoragice. Stresul poate fi atât de natură psiho-emoţională cât şi chirurgicală, în cazul unor intervenţii chirurgicale laborioase.

O altă cauză de gastrită erozivă este consumul cronic de etanol (alcool etilic), mai ales sub formă de tării. Alcoolul este răspunzător de 20% din cazurile de gastrită erozivă şi hemoragică. Alcoolul concentrat acţionează ca un solvent, dizolvând mucusul protector al mucoasei stomacului şi atacând ulterior celulele mucoasei, provocând inflamaţie, eroziuni şi ulceraţii.

Ultima formă clinică de gastrită erozivă şi hemoragică este gastrita din hipertensiunea portală. (despre vena portă şi hipertensiune portală)
Crescând presiunea sângelui în interiorul venei porte, este împedicată vărsarea sângelui venit prin vena mezenterică superioară, inferioară şi vena splenică, acest sânge stagnând şi congestionând capilarele şi venulele din submucoasa şi mucoasa gastrică. Sângele venos încărcat cu dioxid de carbon şi produşi ai metabolismului intermediar care stagnează în capilarele şi venulele peretelui gastric este factorul determinant al leziunilor mucoasei stomacului.