Category Archives: Corpul uman
Proteinele sangelui
Proteinele din sânge implicate în patologia hematologică sunt: a) factorii plasmatici ai coagulării, care cuprind factori procoagulanți și anticoagulanți, factori profibrinolitici și antifibrinolitici. Tot acești factori au rolul de a menține un echilibru între conținut, adică sânge, care trebuie menținut în stare fluidă și conținător, reprezentat de vas, care trebuie să își mențină integritatea structurii … Continue reading
Trombocitele
Trombocitele, sau plachetele sângeului, sunt cele mai mici celule din sânge, având dimensiuni de 2-4 microni. Ele sunt, de asemenea, lipsite de nucleu și sunt dispuse în grămezi sau grupe. Valorile normale ale numărului de trombocite sunt cuprinse între 200.000 și 400.000 pe milimentru cub de sânge. Rolul trombocitelor este acela de a iniția procesul … Continue reading
Globulele albe
Leucocitele sau globulele albe sunt, spre deosebire de eritrocite, celule nucleate ale sângelui și își trag numele de la lipsa colorației roz pe frotiul de sânge, atât de caracteristică globulelor roșii. Ele se găsesc în număr de 4000-8000 pe milimetrul cub de sânge. În mare, rolul globulelor albe este de a apăra organismul împotriva unui … Continue reading
Globulele rosii
Globulele roșii (eritrocitele) sunt celule lipsite de nucleu și reprezintă cea mai numeroasă populație de celule din sânge, în mod normal existând între 4 milioane și 5 milioane de globule roșii pe milimetrul cub de sânge. aceste celule se descriu pe frotiul de sânge ca celule rotund-ovalare, de aproximativ 7 microni și de culoare roz … Continue reading
Sangele
Sângele se găsește în organism circulând prin vasele sanghine și este compus, în principal, din apă, din celule, proteine, glucide și lipide (grăsimi). Celulele sanghine sunt: I. Eritrocitele sau hematiile sau globulele roșii II. Leucocitele sau globulele albe III. Trombocitele sau plachetele sângelui. Fiecare tip de celulă are anumite caractere morfologice, după care poate fi … Continue reading
Structura unei articulatii
Bolile reumatice sunt de fapt boli care afectează predominant (dar nu exclusiv) articulaţiile. O articulaţie este constituită din două extremităţi osoase, care se mişcă una faţă de cealaltă. Suprafeţele articulare sau epifize au o formă care le permite o anumită îmbucare, astfel încât într-o anumită articulaţie, dacă o epifiză este complexă cealaltă este concavă. Cele … Continue reading
Perioada de senescenta
Involuţia organelor genitale ale femeii în perioada de senescenţă recunoaşte, în ultimă instanţă, un determinism neuro-endocrin. Debutul cronologic al acestui proces este situat în climacteriu, la un interval de timp din momentul încetării menstrelor, şi depinde de o serie de factori. Între aceştia, factorul constituţional joacă un rol important. Vulva îşi modifică aspectul prin reducerea … Continue reading
Aparatul erectil
Aparatul erectil La nou-născută, clitorisul este relativ lung şi încurbat. Încă pe parcursul copilăriei mici, atinge jumătate din dimensiunile existente la femeia adultă. Dezvoltarea completă survine la pubertate. Până în perioada pubertară, bulbii vestibulari rămân mici şi rudimentari.
Vestibulul vaginal
Vestibulul vaginal este profund la nou-născută. Meatul urinar sus situat, se deplasează treptat în sens caudal, atingând poziţia normală, joasă, a femeii adulte abia la pubertate. Diferenţierea celor două orificii, uretral şi himenal, este uneori dificilă. Orificiul himenal se dezvoltă rapid între 16 şi 18 ani.
Formaţiunile labiale
Formaţiunile labiale La nou-născută, labiile mari sunt turgescente, cu marginile rotunjite. Ele acoperă doar parţial labiile mici. Între 3 şi 4 ani, pe feţele laterale ale labiilor apar glande sebacee. Până la pubertate, feţele externe ale labiilor mari rămân încă neacoperite de peri. La pubertate feţele externe şi interne ale labiilor se vor pigmenta intens.