Corpul uman

 Pagina 1 of 3  1  2  3 »

Proteinele sangelui

Proteinele din sânge implicate în patologia hematologică sunt: a) factorii plasmatici ai coagulării, care cuprind factori procoagulanți și anticoagulanți, factori profibrinolitici și antifibrinolitici. Tot acești factori au rolul de a menține un echilibru între conținut, adică sânge, care trebuie menținut în stare... (Citeste in continuare)

ETICHETE         

Trombocitele

Trombocitele, sau plachetele sângeului, sunt cele mai mici celule din sânge, având dimensiuni de 2-4 microni. Ele sunt, de asemenea, lipsite de nucleu și sunt dispuse în grămezi sau grupe. Valorile normale ale numărului de trombocite sunt cuprinse între 200.000 și... (Citeste in continuare)

ETICHETE             

Globulele albe

Leucocitele sau globulele albe sunt, spre deosebire de eritrocite, celule nucleate ale sângelui și își trag numele de la lipsa colorației roz pe frotiul de sânge, atât de caracteristică globulelor roșii. Ele se găsesc în număr de 4000-8000 pe milimetrul... (Citeste in continuare)

ETICHETE                     

Globulele rosii

Globulele roșii (eritrocitele) sunt celule lipsite de nucleu și reprezintă cea mai numeroasă populație de celule din sânge, în mod normal existând între 4 milioane și 5 milioane de globule roșii pe milimetrul cub de sânge. aceste celule se descriu... (Citeste in continuare)

ETICHETE                 

Sangele

Sângele se găsește în organism circulând prin vasele sanghine și este compus, în principal, din apă, din celule, proteine, glucide și lipide (grăsimi). Celulele sanghine sunt: I. Eritrocitele sau hematiile sau globulele roșii II. Leucocitele sau globulele albe III. Trombocitele sau plachetele sângelui. Fiecare... (Citeste in continuare)

ETICHETE                 

Structura unei articulatii

Bolile reumatice sunt de fapt boli care afectează predominant (dar nu exclusiv) articulaţiile. O articulaţie este constituită din două extremităţi osoase, care se mişcă una faţă de cealaltă. Suprafeţele articulare sau epifize au o formă care le permite o anumită îmbucare, astfel... (Citeste in continuare)

ETICHETE         

Perioada de senescenta

Involuţia organelor genitale ale femeii în perioada de senescenţă recunoaşte, în ultimă instanţă, un determinism neuro-endocrin. Debutul cronologic al acestui proces este situat în climacteriu, la un interval de timp din momentul încetării menstrelor, şi depinde de o serie de factori. Între... (Citeste in continuare)

ETICHETE     

Aparatul erectil

Aparatul erectil La nou-născută, clitorisul este relativ lung şi încurbat. Încă pe parcursul copilăriei mici, atinge jumătate din dimensiunile existente la femeia adultă. Dezvoltarea completă survine la pubertate. Până în perioada pubertară, bulbii vestibulari rămân mici şi rudimentari. ... (Citeste in continuare)

ETICHETE     

Vestibulul vaginal

Vestibulul vaginal este profund la nou-născută. Meatul urinar sus situat, se deplasează treptat în sens caudal, atingând poziţia normală, joasă, a femeii adulte abia la pubertate. Diferenţierea celor două orificii, uretral şi himenal, este uneori dificilă. Orificiul himenal se dezvoltă rapid... (Citeste in continuare)

Formaţiunile labiale

Formaţiunile labiale La nou-născută, labiile mari sunt turgescente, cu marginile rotunjite. Ele acoperă doar parţial labiile mici. Între 3 şi 4 ani, pe feţele laterale ale labiilor apar glande sebacee. Până la pubertate, feţele externe ale labiilor mari rămân încă neacoperite de... (Citeste in continuare)

ETICHETE         
 Pagina 1 of 3  1  2  3 »