Incidenţa cancerelor mamare este în creştere şi în ţara noastră. Din 1978 se plasează pe primul loc printre cancerele înregistrate la femei, deţinând o pondere de 13,5% din totalul neoplaziilor maligne ale acestora. În peste 80% din cazuri, cancerele mamare sunt diagnosticate la femei de peste 40 de ani şi doar în 1,5% din cazuri, la femei sub 30 de ani. în ultimii ani incidenţa este în creştere şi la femeile tinere. La bărbaţi, cazuri de cancere mamare se înregistrează de cel puţin 100 de ori mai rar decât la femei.
Patogenie
În patogenia cancerelor de sân au fost incriminaţi factori genetici, virali, hormonali. Sunt consideraţi factori de risc ai cancerului mamar:
- antecedentele genetice (dacă mama sau o soră au prezentat cancer de sân, riscul se multiplică de 2-3 ori);
- dieta bogată în grăsimi şi obezitatea, iar mai recent consumul de alcool;
- nuliparitatea;
- pubertatea precoce şi menopauza tardivă;
- existenţa unui alt cancer – de ovar, corp uterin sau colon;
- administrarea necontrabalansată de estrogeni, pe parcursul unor intervale lungi de timp. Nu există probe care să implice utilizarea contraceptivelor estroproges-tative, în creşterea incidenţei cancerului de sân. Terapia estrogenică substitutivă pare să fie responsabilă de o creştere uşoară a riscului cancerelor mamare.
Se consideră că au efect benefic, reducând riscul cancerului de sân, o primă sarcină înainte de 20 de ani – Idată cu naştere, şi alăptatul la sân.
Carcinoamele mamare in situ sunt depistate prin examinarea pieselor operatorii sau a pieselor de biopsie.
Sunt descrise mai multe forme histopatologice:
- comedocarcinom in situ;
- carcinom lobular in situ;
- boala Paget.
Boala Paget prezintă o expresie clinică bine individualizată şi este întâlnită mai ales la femeile aflate în climacteriu, incidenţa maximă înregistrându-se în jurul vârstei de 54 de ani. Se datorează invaziei epidermului de către celule neoplazice provenite de la un cancer mamar cu localizare intracanaliculară, submamelonar. Se manifestă ca o leziune exematiformă scoamocrustoasă a mamelonului.
Morfopatologia cancerelor de sân
Macroscopic se descriu mai multe forme ale cancerelor mamare:
- cancer nodular;
- schir atrofie;
- cancer encefaloid;
- carcinom papilar;
- carcinom coloid;
- carcinom acut inflamator (“mastită carcinomatoasă” sau cancer «acut»).
Se descriu două aspecte microscopice principale asociate, în carcinoamele infiltrative: – zone de adenocarcinom prezentând structuri glandulare cu lumenul mic, constituite din celule bine diferenţiate, fără aţipii, fără mitoze + zone de carcinom schiros cu celule dispuse în cordoane mici, separate printr-o stromă conjunctivă bogată. Mai sunt descrise şi alte forme histopatologice microscopice de carcinoame: – medular; -papilar invaziv; – coloid (mucos sau mucinos); – lobular infiltrativ.
Propagarea cancerelor mamare are loc prin:
- invazie locală (intraductală, interstiţială şi a pielii);
- metastazare (limfatică, frecventă şi relativ precoce);
- hematogenă (mai ales în stadiile avansate) în sânul controlateral, pulmoni, oase, ficat, creier, ovare etc.
Simptomatologie
Pacienta poate să prezinte: durere în formele avansate, senzaţie de tensiune, creşterea temperaturii locale, scurgeri mamelonare, plisarea tegumentelor. Cel mai adesea însă femeia apelează la medic pentru că a identificat o formaţiune tumorală la unul din sâni. In ţările vest-europene, aproximativ 90% din cancerele mamare sunt depistate prin autoexaminare.
La palpare tumorile maligne sunt de dimensiuni variabile, cu marginile imprecise, dând impresia că se continuă cu ţesuturile înconjurătoare. Uneori tumorile sunt mobile, alteori sunt mai mult sau mai puţin fixe. Pot să adere la tegumente şi la planurile subiacente, aderenţa la planurile profunde fiind relevată prin palpare după ce muşchiul pectoral a fost pus în tensiune. Cancerele mamare au consistenţă fermă, considerabil mai dure decât leziunile mastozice. Prin palpare pot fi identificate adenopatii axilare, iar în stadii avansate, supraclaviculare şi laterocervicale. Ganglionii sunt nedureroşi. Pot fi bine individualizaţi, sau în stadii avansate pot să adere formând conglomerate, fixate uneori la planurile superficiale şi profunde.
Unele paciente prezintă scurgeri mamelonare sero-sanghinolente sau sanghinolente.
Mamografia permite depistarea cancerelor “oculte”, ce nu pot fi identificate clinic, al căror diametrul este sub 1 cm, nefiind accesibile palpării. Mamografic nu pot fi totuşi evidenţiate aproximativ 10% din cancerele mamare.
Semnele radiologice mamografice directe ale cancerelor de sân sunt: – densitatea inegală a formaţiunilor, conturul neregulat, marginile spiculate: – microcalcificări dispuse crupat, intra- sau peritumoral. Calcificările sunt prezente în 50% din cancerele mamare. În 20% din cazuri calcificările aparţin unor cancere fără masă palpabilă, “mute” clinic.
Clasificare stadială
Tis – carcinom preinvaziv (“in situ”), carcinom intra-ductal neinvaziv, boala Paget fără tumoare demonstrabilă;
To – carcinom diagnosticat histologic, în absenţa unei tumori demonstrabile clinic (tumoare nepalpabilă);
TI – tumoare cu diametrul < 2 cm. (TI a - fără fixare la fascia pectorală şi / sau la muşchi; TI b - cu fixare la fascia pectorală şi / sau la muşchi);
T2 – tumoare cu diametrul > 2 cm şi < 5 cm; (T2 a - fără fixare la fascia pectorală şi / sau la muşchi; T2 b - cu fixare la fascia pectorală şi / sau la muşchi);
T3 – tumoare de peste 5 cm în diametrul cel mai mare; (T3 a – fără fixare la fascia pectorală şi / sau la muşchi; T3 b – cu fixare la fascia pectorală şi / sau la muşchi);
T4 – tumoare indiferent de mărime cu extensie la peretele toracic sau/şi la piele; (T4 a – fixare la peretele toracic = grilaj costal, muşchi intercostali, dinţatul anterior. NB. pectorali nu fac parte din peretele toracic; T4 b – extensie la piele = edem, infiltrare inclusiv “coaja de portocală”, ulcerarea tegumentelor, noduli de permeaţie; T4 c – asocierea ambelor situaţii).