Bronhopneumonia este o formă mult mai frecventă a infecţiilor bacteriene pulmonare. Se deosebeşte de pneumonia francă pe mai multe planuri:
- pe plan etiologic, pot fi implicaţi diverşi microbi (bacterii) izolaţi sau asociaţi, cu grade diverse de patogenitate (agresivitate) şi de sensibilitate la antibiotice;
- ca mecanism de producere, se remarcă prin aceea că se întâlneşte în special la persoane debilitate, prin vârstă sau prin diverse boli asociate, cronice, respiratorii sau afectând alte aparate şi sisteme (cardiaci, diabetici, renali,) sau prin diverse tratamente specifice (corticoterapie, citostatice, etc); se pot produce atât prin infecţie aeriană (bronhogen) cât şi sangvin (hematogen, germenii fiind vehiculaţi prin sânge în cursul unor septicemii);
- clinic poate evolua foarte sever, cu risc ridicat de mortalitate (în mare parte datorită şi slăbiciunii organismelor afectate); pacientul acuză tuse şi dispnee, uneori cianoză, şi fenomene de suferinţă generală (febră, astenie, curbatură, etc).
Evoluţie
Durata evoluţiei nu este previzibilă, putând dura peste 2-3 săptămâni în absenţa tratamentului antibiotic, cu scăderea lentă şi treptată a semnelor şi simptomelor bolii.
La examenul clinic se pot ausculta cu stetoscopul focare inflamatorii multiple, diseminate bilateral, pe toată întinderea, cu frecvenţă mai mare către baze; radiologie se remarcă prezenţa focarelor multiple de diverse dimensiuni şi intensităţi; în cazuri speciale, aspectul radiologic poate sugera un anumit germen implicat (cazul stafilococului patogen).
În cazurile severe se poate asocia o înundare edematoasă în special la nivelul bazelor pulmonare.