arie = porţiune distinctă a unei suprafeţe sau a unui spaţiu.
arie aortică = arie situată la nivelul toracelui, delimitată superior de cartilajul costal drept al coastei.
arie apicală = arie aparţinând:
1. Vârfului rădăcinii unui dinte.
2. Apexului pulmonar.
3. Peretelui toracic corespunzător apexului cardiac (în mod normal şocul apexian poate fi perceput la nivelul spaţiului cinci intercostal stîng, la nivelul liniei medioclaviculare).
arie auditivă = regiune a cortexului cerebral corelată funcţiei auditive, situată la nivelul girusurilor temporale transverse şi a girului temporal superior.
arie bazală = porţiune a structurilor orale capabile de a susţine o dantură.
arie Brodman = cele 47 de arii ale cortexului cerebral organizate astfel în funcţie de componentele lor celulare.
arie Broca = arie cuprinsă de porţiunile triunghiulară şi operculată a girusului frontal inferior; coordonează aspectul motor al vorbirii şi este mai bine dezvoltată în emisfera cerebrală stângă la dreptaci.
arie de control în radiologie, spaţiu dintr-o cameră conţinînd sursa de radiaţii.
arie cribrosa = arie situată la nivelul papilei renale, conţinând 20 sau mai mulţi pori prin care urina se scurge lent în calicele mici.
arie frontală = porţiune a cortexului cerebral localizată înaintea şanţului central (scizura Rolando).
arie Little = arie bogat vascularizată situată la nivelul porţiunii anterioare a septului nazal; sursa obişnuită a epistaxisurilor.
arie maculară = porţiune a retinei conţinând un pigment de culoare galbenă, implicată în vederea centrală; avasculară, atunci când este vizualizată cu un oftalmoscop.
arie matităţii cardiace = în mod normal apare sub forma unei mici arii triunghiulare situată în porţiunea stîngă inferioară a sternului care, la percuţia toracelui produce un sunet mat; corespunde porţiunii cardiace neacoperite de ţesut pulmonar.
arie motorie = porţiune a cortexului cerebral situată la nivelul peretelui anterior al şanţului central (scizura Rolando) şi zonele adiacente girului precentral; stimularea sa prin intermediul electrozilor determină contracţia musculaturii voluntare; denumită şi aria corticală precentrală; aria motorie primară.
arie occipitală precentrală = vezi aria motorie.
arie palatală posterioară = țesutul moale situat de-a lungul joncţiunii palatului dur cu palatul moale, la nivelul căruia se poate aplica o presiune în scopul fixării danturii.
arie postcentrală, a. postRolandică = aria senzitivă a cortexului cerebral, situată imediat posterior faţă de şanţul central (scizura Rolando); recepţionează stimulii senzoriali de la nivelul întregului organism.
arie promotorie = arie imediat anterioară arici motorii, la nivelul căreia se realizează integrarea mişcărilor.
arie pulmonarei = arie toracică situată la nivelul celui de-al doilea spaţiu intercostal stâng, în care sunt percepute cel mai bine sunetele provocate de dinamica valvelor arterei pulmonare.
arie de reflexie = suprafaţa reflectantă a sistemului optic al ochiului şi corneei, atunci când sunt iluminate cu o lampă cu fantă.
arie subcalosă = arie corticală situată la nivelul zonei mediale a fiecărei emisfere cerebrale, localizată în porţiunea imediat anterioară laminei terminalis şi caudoventral faţă de girusul subcalos; denumită şi aria parolfactorie Broca.
arie tricuspidiană = arie de auscultaţie a suflurilor valvei atrioventriculare drepte (tricuspidă); aria sternală stângă inferioară.
arie vizuală = arie a lobului cerebral occipital care recepţionează impulsurile vizuale; este alcătuită din: (a) porţiunea senzitivă sau striată, situată la nivelul pereților șanțului calcarin (uneori extinsă în jurul polului occipital spre suprafața laterală a emisferei cerebrale); este implicată în recunoașterea mărimii, formei, mișcării, culorii, iluminării și transparenței; (b) porțiunea psihică sau parastriată, care înconjoară zona senzitivă; este implicată în recepționarea impresiilor vizuale și a ultimelor imagini în scopul recunoașterii și al identificării ulterioare.